Scurt istoric
În 1919, prin Decret Regal, s-a hotărât înfiinţarea primei şcoli pentru fete orfane și surdo-mute din România, directoarea acesteia fiind doamna Laurenţia Bacalbașa. Ministerul Instrucțiunii Publice a pus în aplicare acest lucru. Au început într-un modest local din Calea Moşilor, nr. 36, în curtea Mănăstirii Sf. Gheorghe Vechi. După vizita Reginei Maria, prin decret regal școala va purta, începând cu 6 ianuarie 1922, denumirea de Școala și orfelinatul de surdo-mute ”Principesa Mărioara”. Apoi, în 1948, școala se mută pe strada Nuferilor nr. 20-25 (actualmente strada G-ral Berthelot). În Septembrie 1976 – s-a dat în folosinţă un nou local în sectorul 6, pe Aleea Istru nr.6, unde funcţionează şi în prezent. Azi suntem Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz ”Sfânta Maria.
Lucrarea doamnei profesor Ludovica Tănăsescu, director al școlii, în trecut, nu face altceva decât să întărească faptele petrecute.
